Ascultam şi nu puteam să cred că ceea ce auzeam era real...
Simţeam şi nu puteam să cred că ceea ce simţeam nu era doar un vis...
Şi totuşi...
Nu a fost un vis dar nici realitate, nu a fost rodul imaginaţiei dar nici ceva durabil...
doar a fost...
O experienţă nouă şi inedită, o modalitate care să-mi aducă aminte ce înseamnă să simţi că trăieşti...
Vibram cu toata fiinţa mea...
Urmăream cu privirea ceea ce mulţi doar în vis ar putea să vadă...eram învăluită de parfumul fără corespondent...
Zâmbeam...zâmbea...
Întrebam...răspundea...
Întindeam mâna...O mână mă cuprindea...
Doi ochi verzi licăreau...doi ochi de un verde cameleonic mă fermecau...
Săruturi dulci, pasionale, nesfârşite...
Razele lunii invadau micul meu univers...stelele licareau complice...noaptea era martorul meu secret...
Cearceafuri de un alb imaculat învăluiau trupul cald şi plăpând ce se topea în îmbrăţişări flămânde...
Şoapte...întreţinute de cântecul mut pe care dansam în surdină....
Să fi fost doar un basm...să fi fost doar un vis?!...să fi fost ceva real?!...Să fi fost doar o clipă unică cu care ne întâlnim doar o singură dată în viaţă?!
Nu ştiu...
Nu am un răspuns....
Dar...
A fost...
Neasemuit...
Nemaiîntâlnit...
Nemaivăzut...
Nemaiauzit...
Nemaitrăit...
A fost...
Şi ...
tind să cred că a fost "le destin"
